OZN obiect zburator neidentificat

OZN - Obiect Zburator Neidentificat

 

OZN, numite si farfurii zburatoare, orice obiect zburator sau fenomen optic care nu poate fi inca explicat. OZN-urile au devenit un subiect foarte interesant cu developarea rapida in astronautica si aeronautica dupa cel de-al doilea razboi mondial. In 1948 Fortele Aeriene al Statelor Unite a inceput indosariarea raportueilor de OZN-uri intr-un dosar numit Project Blue Book (Proiectul Cartea Albastra). O serie de detectii radar coincideau cu raporturile de OZN-uri de langa Aeroportul National din Washington D.C., in iulie 1952, a au facut ca guvernul Statelor Unite sa infiinteze o grupa de ingineri, meteorologi, fizicieni si un astronaut condusi de H.P.Roberson, un fizician din Universitatea de Tehnologie din California. Increderea oamenior ai a guvernului a fost castigata deoarece grupa a fost sustinuta de CIA (Central Intelligence Agency), si a fost clasificata ca secreta. Ultimul raport dat publicului arata ca 90% din rapoartele de OZN-uri pot fi clasificate ca si fenomene meteorologice, everimente astronomice sau un ca un avion, pasare, baloane sau cateodata unele fenomene meteorologice ciudate. Publicitatea facuta primelor rapoarte de OZN-uri in presa a ajutat la simularea a urmatoarelor rapoarte de OZN-uri nu doar in Statele Unite ci si in vestul Europei, in Uniunea Sovietica si Australia .O a doua grupa care se ocupa cu rapoartele de OZN-uri, a fost organizata in februarie 1966, a ajuns la aproximativ aceeasi concluzie ca si predecesoarea ei.                                                                Cu toate acestea unele rapoarte au ramas inexplicabile, In mijlocul anilor 60 o grupa formata din oameni de stiinta si ingineri, dintre care sa-au remarcat James E. McDonald, de la Universitatea din Arizona, meteorolog si J. Allen Hynek, de la Universitatea Northwestern, astronaut, au ajuns la concluzia ca un procenaj scazut din raporturile de OZN-uri credibile au indicat prezenta unor vizitatori extraterestrii. Aceasta senzationala supozitie , care a ajuns in toate ziarele si in toate revistele, s-a confruntat de teoriile celorlalti oameni de stiinta. Aceasta controversa a condus, in 1968, la un studiu sponsorizat de Fortele Aeriene ale Statelor Unite, studiu care avea sediul la Universitatea din Colorado, si era sub conducerea lui E.U.Condon, un fizician cunoscut. Raporul Condon, un studiu despre OZN-uri, a fost elborat de catre un comitet special al Academiei Nationale al Oamenilor de Stiinta. 37 de oameni de stiinta au scris cate un capitol sau cate o parte dintr-un capitol, in acest raport s-au descris in detaliu 59 de raporturi de OZN-uri. Concluzia lui Condor a refuza supozitia existentei a extraterestrilor si a oprit orice alta investigatie a acestor cazuri. Aceasta declaratie a lasat o varietate de opinii despre OZN-uri. O mare fractiune a publicului american, cativa fizicieni si cativa oameni de stiinta au continuat investigarea acetsei supozitii. Un grup de oameni de stiinta au mai crezut in posibilitatea ca extraterestri sa ne fi vizitat, cu toate aceste sanse slabe, mai era un grup de oameni de stiinta investigau aceste cazuri sub pretextul cum ca OZN-urile sunt folositoare in studii sociopsihologice. In 1973 un grup de oameni de stiinta americani organizeaza Centru pentru Studii de OZN-uri in Northfield. RAPOARTE OFICIALE DE OZN-URI: Pana in 1969 Proiectul Cartea Albastra adunase 12,618 de rapoarte, care au fost clasificate identificate fenomen astronomic, atmosferic, artificial sau neidentificate care includeau cazuri in care informatiile nu erau suficiente. Cu toate aceste proiectul s-a incheiat in Decembrie 1969 pe baza raportului lui Condor. Celelalte rapoarte cat de cat reale au fost facute in Canada unde au fost transferat in 1968 de la Departamentul National al Apararii la Consiliu National de Stiinta.Totalitatea raporturilor din Canada au fost in numar de 750, spre sfarsitul anilor 60. Unele dosare despre OZN-uri au mai fost intretinute in Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Austria si Grecia.                                                                              Obiect zburător neidentificat (OZN) (în engleză UFO - Unidentified Flying Object) este denumirea generică dată corpurilor zburătoare reale sau aparente care nu pot fi identificate ca ceva cunoscut (fenomen natural sau creaţie omenească) nici după o investigaţie de specialitate. Termenul a fost introdus în jurul anului 1950. La ora actuală se preferă termenul de Fenomen aerospaţial neidentificat întrucât nu totdeauna e sigur că e un obiect şi uneori a fost observat şi pe sol, si sub apă, dar şi în spaţiul cosmic. Totuşi termenul de OZN este prea răspândit pentru a mai fi eliminat. Denumirea de Farfurie zburătoare a apărut pe 24 iunie 1947, când omul de afaceri Kenneth Arnold, zburând singur cu avionul personal peste munţii din nord-vestul Statelor Unite, a văzut trecând pe lângă el, cu o viteză incredibilă, nişte „obiecte argintii” care – spunea el ulterior – săltau precum o farfurioară pe care o arunci razant pe suprafaţa unei ape. A doua zi ziarele scriau despre “farfurii zburătoare”. OZN-urile pot fi lumini nocturne, obiecte diurne, obiecte radar şi radar-vizuale. Dacă un OZN este la o distanţă mai mică de 150 metri, fenomenul se numeşte "întâlnire de gradul 1"; dacă, fiind la mai puţin de 150 de metri lasă şi urme (pe sol, pe plante, în fiinţe vii, pe oameni, în aparatură etc.)vorbim de o "întâlnire de gradul al 2-lea, iar dacă apar şi ocupanţi "întâlnire de gradul al 3-lea". Mai recent, presupusele răpiri de oameni sunt numite "întâlniri de gradul al 4-lea". Fenomene asociate Adesea sunt luate drept OZN-uri fenomene naturale: planete, bolizi, nori stratosferici (îndeosebi în amurg), fulgere globulare etc. dar şi creaţii omeneşti: avioane (mai ales experimentale), elicoptere, baloane etc. Există şi farse. Cu toate acestea, pentru circa 5-10% din observaţii, aceste explicaţii sunt excluse. Din acest motiv se face adesea asocierea între OZN şi presupuse nave spaţiale aparţinând unei tehnologii extraterestre. Această ipoteză este respinsă dacă avem în vedere tipul de "extratereştri" comun din filmele şi romanele SF, care ar fi călătorit cu navele lor materiale, prin Cosmos, până la noi. Mulţi specialişti asociază însă OZN-urile cu civilizaţii care nu pot fi puse pe acelaşi plan cu noi, având un avans de sute de milioane de ani faţă de pământeni. Există şi asocieri cu fenomene religioase, spirituale, folclorice etc. cu care s-au evidenţiat multe detalii comune. Istoric Mărturii privind OZN-uri sunt consemnate, în texte, încă din antichitate, fiind văzute şi în evul mediu ca şi în epoca modernă. Există interpretări conforma cărora şi în Biblie apar evenimente legate de fenomenul OZN. În România cele mai vechi consemnări apar în “Cronica Moldovenească”, care scrie că în 8 noiembrie 1517 "semn mare s-a arătat pe cer, că a strălucit din miazănoapte ca o faţă de om şi a stat mult timp şi iarăşi s-a ascuns în văzduh". În 15 octombrie 1595 desupra cetăţii Târgovişte, asediată de Mihai Viteazul a apărut “o mare cometă”, care nu a fost văzută nicăieri în altă parte. Există şi numeroase observaţii de la începutul secolului XX. În timpul celui de al doilea război mondial, piloţii din ambele tabereau văzut OZN-uri; americanii le-au botezat "foo-fighters". Câteva mii de "rachete fantomă" au zburat în 1946 deasupra peninsulei scandinave. În iulie 1947 a produs o vie emoţie anunţul capturării unui OZN prăbuşit lângă baza militară de la Roswell. Explicaţia oficială a fost că s-a prăbuşit un balon meteorologic. Peste 30 de ani câţiva martori oculari au dat detalii asupra celor întâmplate. O anchetă din 1995 cerută de Congresul SUA a evidenţiat că documentele bazei militare din acea perioadă au fost distruse, dar, contrar reglementărilor, distrugerea nu a fost consemnată, lipsind şi numele celui ce a ordonat distrugerea. Au dispărut de asemenea, din muzeul Truman, transcrierile convorbirilor telefonice pentru acele zile. Oficialităţile (mai ales armata) din SUA, URSS, Franţa, Regatul Unit, China şi din multe alte ţări au fost preocupate de fenomen. Unele arhive recent desecretizate dovedesc aceasta. În SUA şi alte ţări regulamentele aviaţiei militare prevedeau proceduri riguroase cu ocazia observării unui OZN. S-a practicat descurajarea interesului public pentru acest subiect şi uneori discreditarea celor care erau preocupaţi de subiect, mai ales prin colportarea unor false documente sau filme, privind o pretinsă colaborare între oficialităţi şi extratereştri. În anii şaptezeci în prim planul atenţiei au ajuns aşa numitele "răpiri OZN". La o conferinţă din 1992 pe acest subiect, la Massachussetts Institute of Technology au fost supuse examinării 2000 de cazuri inexplicabile. O a treia direcţie interesantă din anii optzeci încoace priveşte paralela dintre fenomenul OZN, apariţiile religioase, mitologie, personaje folclorice etc. considerând, pe baza multor detalii, că toate acestea ar avea o cauză comună.